ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII "G. APOSTU" STĂNIŞEŞTI
miercuri, 16 mai 2012
joi, 5 aprilie 2012
5 Aprilie - Vulcanii Noroiosi
SCOALA ALTFEL - ROMANIA TURISTICA. VULCANII NOROIOSI SI MAUSOLEUL DE LA MARASESTI - Proiect realizat in parteneriat cu:
Scoala cu Clasele I-VIII Valea Seaca, jud. Bacau
Primaria Valea Seaca - Primar Prof. Ion Pravat
Primaria Stanisesti - Primar Ing. Bogdan-Teodor Popa
Coordonator:
- Prof. Geografie Elena Avataje
sâmbătă, 31 martie 2012
duminică, 25 martie 2012
Conectati in spiritul olimpic
duminică, 4 martie 2012
sâmbătă, 3 martie 2012
marți, 11 octombrie 2011
Posturi vacante
duminică, 26 iunie 2011
duminică, 15 mai 2011
PRIETENUL MEU, CALCULATORUL
Astăzi, în şcoală, este imposibil să se ignore informatica, tehnologia informaţiei, respectiv ştiinţa calculatoarelor. Definită "cultura informatică", această ştiinţă trebuie să devina parte integrantă din cultura generală. Într-un viitor apropiat, alături de citit şi socotit, operarea la calculator va constitui un indicator ca cerinţa minimă de alfabetizare. Mijloacele şi materialele didactice utilizate în învăţământ au evoluat de-a lungul timpului datorită tehnologiilor moderne, utilizate alături de cele tradiționale.
Cât bine face calculatorul copiilor?
Este benefic pentru fiecare copil să se familiarizeze cu calculatorul acesta fiind indispensabil pe viitor, însă părinţii sunt obligaţi să-l supravegheze, permiţându-i accesul în limita unui program bine stabilit şi explicat.
Calculatorul dezvoltă capacitatea de concentrare şi atenţie, creşte capacitatea de reacţie la fel şi coordonarea. Copilului timid îi oferă posibilitatea de a interacţiona cu cineva fără să-i fie teamă de respingere. În acelaţi timp, cu ajutorul calculatorului, găsim o varietate de programe educative, prezentate mai atrăgător şi pe înţelesul celui mic. Preşcolarul se va obişnui mai uşor cu literele şi va învăţa să citească mult mai uşor, jocurile pe calculator îi pot dezvolta gândirea şi logica matematică.
Cât poate dăuna calculatorul?
Studiile au arătat că timpul petrecut în faţa calculatorului de către copii, nu ar trebui să depăşească una-două ore pe zi. Utilizarea îndelungată a PC-ului poate cauza dereglări ale sistemului nervos central - insomnii, coşmare noaptea, somn agitat, dependenţă. Jocurile pe calculator îl sustrag pe copil într-o lume imaginară, deschisă numai lui, înlocuiesc cu succes activităţile sociale specifice vârstei. În cazul unui copil retras, starea se poate agrava dispărând treptat nevoia de comunicare. Înainte de orice, sau înainte de achiziţionarea unui calculator pentru copii este de preferat să apelaţi mai întâi la medicul dumneavoastră pediatru în măsură să va prescrie ce este mai indicat pentru stadiul de dezvoltare al copilului dumneavoastră.
Daca îi permiteţi celui mic să se joace la calculator, trebuie să fiţi atenţi în alegerea jocurilor şi programelor preferate. Nu-l lăsaţi pe copil să petreacă mult timp în faţa monitorului. Chiar dacă insistă explicaţi-i ferm că programul de joacă nu se discută. Încercaţi să înlocuiţi calculatorul cu alte activităţi: plimbări în aer liber, jocuri colective, etc.
Culese de Paul Bertea, clasa a VIII-a,
sâmbătă, 19 februarie 2011
luni, 24 ianuarie 2011
duminică, 16 ianuarie 2011
Iarna copiilor
Înv. Lenuţa V. Tiliban - clasa a III-a
Înv. Zoica Andrei - clasa a IV-a
joi, 6 ianuarie 2011
SERBAREA DE CRĂCIUN - ŞCOALA CU CLASELE I-IV, BALOTEŞTI, COM. STĂNIŞEŞTI, JUD. BACĂU
Profesor pentru Învăţământul Primar Mioara Bîru
luni, 3 ianuarie 2011
VIS DE IARNĂ
Este seară şi este o linişte deplină. Eu îmi fac temele şi îmi pregătesc ghiozdanul… l-am terminat şi mă apuc de citit o poveste, deşi simt cum genele mi se lasă grele în jos. Moş Ene venise deja şi mă ia într-un somn adânc… în vis, se făcea că eram într-o pădure acoperită cu promoroacă albă, totul în jurul meu era alb, ca şi când o lumină puternică era în ochii mei. Dintr-odată, doi iepuri şi un cerb au ţâşnit din tufişul de promoroacă şi m-au întrebat dacă vreau să mă joc cu ei, iar eu, necrezându-mi ochilor, am spus că da. Ne-am pitit pe după tulpinile copacilor şi ne-am jucat printre nămeţii mari.
Se făcuse târziu şi i-am rugat să mă conducă acasă, însă ei au spus că mă vor duce numai dacă le dau morcovi şi varză. Ciudat… cum ne întorceam noi spre casă, am ajuns la marginea pădurii, iar puiul de cerb s-a întors la mama lui, care îl aştepta, dar iepuraşii şi-au continuat drumul cu mine. În spatele casei era omul de zăpadă, pe care îl făcusem mai devreme şi, văzându-l, urechiaţii s-au speriat. Dar eu i-am liniştit, spunându-le să nu se sperie căci este foarte prietenos, aşa că au început să se joace împreună. Eu m-am ţinut de cuvânt şi le-am adus varză şi morcovi. Istoviţi de joacă şi cu burţile pline, au plecat fericiţi către vizuina lor.
Bucureşti, Capitala mea
Bucureşti, 17-19 decembrie 2010
prof. Ana-Monica Cojocărescu
Dansul fulgilor de nea...
M-am trezit dis de dimineaţă şi am privit cu un ochi somnoros prin colţul ferestrei. Apoi brusc am sărit din pat şi am ridicat perdeaua.
Ningea atât de frumos, încât mi-am lipit obrazul de geamul rece şi am rămas aşa momente bune. Fulgi mari, albi şi pufoşi dansau la doar câţiva centimetri de mine. Nu am rezistat prea mult şi, aruncându-mi o hăinuţă pe mine, am ieşit afară. Fulgii mi se topeau pe frunte şi eu râdeam. Nu găseam cuvinte să-mi exprim bucuria. Era ca într-o poveste cu zâne şi cu pitici magici.
Era atât de alb în jurul meu… atât de curat… atâta bunătate simţeam, încât mi se umplea sufletul. Fulgii de nea se jucau cu mine, mă acopereau într-un strat pufos, îmi şiopteau la ureche cântecele vechi şi de mult cântate, iar eu dansam împreună cu ei, râdeam împreună cu ei… râdeam şi îi strângeam în braţe.
Era iarnă şi nici nu îmi păsa de frig şi de umezeală. Ştiam că bunica pregătea focul dulce şi că urmau fascinantele poveşti la gura sobei.
Alina Bostan, cls. a V-a, Şcoala Stănişeşti